O cheamă Mimosa, că-i bibelou, nu câine.
La sfârșitul lui noiembrie venea la oraș.
Într-o cutie.
Nu știa nici unde merge, nici încotro. Știa doar că o doare, rău, căci o trântise o mașină și-i zdrobise un picior. Era primul său drum. De la Mălini către Suceava. O mână de câine. Mai mare sufletul, blana și durerea, decât dânsa. V-am povestit despre ea odată, dar n-am mai găsit timp de scris.
Am operat-o de-atunci. Nu una, ci două operații, la un singur picior. Multă muncă pentru doctor, mult chin pentru câine, multă recuperare, tratamente, răbdare. Și tare multă cheltuială.
Ca să facem înapoi din ea prințesă și câine în patru picioare.
O cheamă Mimosa, că-i bibelou, nu câine.
