Negruta

Negruța a trăit pe străzile din Obcini, sprijinită în cele trei picioare ale ei, cuminte și prietenoasă cu toți. Mulți o știau. Primea mâncarea cu recunoștință, se lipea de mâinile care o mângâiau și își vedea de drum fără să supere pe nimeni. Apoi a dispărut. Am găsit-o la marginea unui sat, lângă o groapă de gunoi, abandonată acolo doar pentru că n-a fost pe placul cuiva. Stătea confuză și încerca să înțeleagă de ce lumea ei s-a schimbat peste noapte. Am adus-o înapoi, în siguranță, în adăpost. N-am mai lăsat-o câine de cartier căci nu era agreată de toată lumea.

De atunci trăiește la noi. Trei picioare nu o opresc din a face nimic. Se mișcă repede, explorează tot, nu suportă țarcurile, așa că o lăsăm liberă. Îi întâmpină pe noii veniți, îi provoacă la joacă. Uneori alergă atât de hotărât încât uiți instant că îi lipsește ceva. Negruța are mai bine de patru ani, e talie medie și e dolofană foc. Iubește copiii, atenția și prezența oamenilor în jurul ei.